Cine este vinovat pentru supraincarcarea casutei dvs. de e-mail?

Va este familiara expresia “e-mail mort”? In fiecare luna, auzim plangeri de genul “Primesc e-mail-uri de la prea multa lume”, “Prea multi oameni ma mentioneaza in CC”, “M-am saturat sa-mi tot verific e-mail-ul”. Ei bine, probabil veti fi uimit sa aflati ca problemele pe care le avem cu e-mail-ul nu tin deloc de tehnologie, ci de noi.  Da, ati citit bine. E-mailul a devenit o parte esentiala a culturii moderne de informare.

Iata 4 motive pentru care supraincarcarea casutei de e-mail s-a produs din vina dvs.:

1) Singuratatea

Este sambata dimineata si stati la rand sa va cumparati o cafea, alaturi de familia dvs.; atunci de ce va verificati e-mail-ul pe telefon? Pentru ca, oricat de enervante ar fi e-mail-urile, ne fac sa ne simtim importanti, pentru ca  cineva vrea sa comunice cu noi.

2) Vanitatea

Chiar daca am avut cu totii parte de colegi care folosesc optiunea CC, ne putem considera in intregime nevinovati? Poate ca vrem doar sa demonstram ca ducem lucrurile la bun sfarsit, sau ca suntem cu adevarat in tema cu ce se petrece. Indiferent de motiv, ne gandim la efectele mesajelor noastre asupra celor care le receptioneaza, inainte sa-i adaugam in CC?

3) Paranoia

Iata cum intervine: “Nu vreau sa fiu lasat pe dinafara”, “De ce nu aveam habar despre acel e-mail de care ar fi trebuit sa stiu?”. Aceasta aversiune fata de pierderea conversatiilor altora consolideaza adaugarea dvs. in CC.

4) Productivitatea falsa

Se intampla foarte des ca verificarea e-mail-ului sa fie o activitate care nu implica gandire si concentrare. Raspunsurile rapide pe care le trimitem ne ofera gratificatii rapide. Conceperea de raspunsuri de genul “Multumesc” sau “Ai facut o treaba buna” nu ne solicita in nici un fel, spre deosebire de crearea unor forme originale de raspuns. Este o modalitate de a duce lucrurile la bun sfarsit, fara a face nimic. Aceasta falsa productivitate poate consuma din timpul in care ati putea face lucruri cu adevarat importante.

Ne-am dorit o lume a comunicarii libere si deschise, si iata ca am obtinut-o. Problema este ca deschiderea se traduce prin reducere, de ambele parti. Iata ceva la care ar trebui sa lucram: sa le trimitem celorlalti email-uri pe care am vrea si noi sa le primim de la ei.


Posted

in

by

Tags: